Dezvoltarea Inteligenței Artificială ridică noi întrebări legate de securitatea cibernetică. Practic, apar noi vulnerabilități, care pot afecta segmente largi ale populației.
Mai multe studii realizate de organisme internaționale arată că cea mai mare provocare pentru companii în anul 2026 este securitatea cibernetică. Această amenințare este considerată chiar mai mare decât fragmentările geopolitice sau complexitatea lanțurilor de aprovizionare. Provocările legate de securitatea cibernetică sunt aduse mai ales de accelerarea adoptării instrumentelor care țin de utilizarea Inteligenței Artificiale, în sensul în care foarte multe companii nu știu cum să își asigure securitatea datelor, potrivit Radio România Actualități.
Astfel, companiile devin expuse la fraude cibernetice și la scurgerile de date. Din cauza utilizării necorespunzătoare a aplicațiilor de Inteligență Artificială, angajații companiilor pot provoca scurgeri de contracte, rapoarte financiare sau baze de date. Experții în securitate cibernetică spun că prevenția este cel mai important lucru, pentru că, în 2026, întrebarea-cheie nu este ”dacă” o organizație va fi supusă unui atac cibernetic, ci ”când” se va întâmpla acest lucru. Pentru a preveni daunele, experții recomandă utilizarea unor ”buncăre digitale”, în care să fie păstrate copii imuabile ale datelor esențiale. Mai concret, ei spun că o soluție simplă ar fi dezvoltarea unor cloud-uri private, prin care informațiile să fie găzduite în centre de date, de preferat din România sau măcar din Uniunea Europeană, pentru ca întreg procesul de recuperare a datelor să fie guvernat de un sistem legislativ coerent.
Astfel, pe măsură ce Inteligența Artificială (IA) se integrează în fiecare aspect al vieții digitale, frontiera securității cibernetice a devenit teatrul unei confruntări fără precedent. Nu mai este vorba despre hackeri solitari, ci despre algoritmi care se luptă cu alți algoritmi într-o cursă a înarmării digitale unde viteza de reacție se măsoară în milisecunde.
1. Democratizarea atacurilor: Ransomware-ul „la minut”
Una dintre cele mai mari provocări ale anului 2026 este scăderea barierei de intrare pentru infractorii cibernetici. Cu ajutorul modelelor de limbaj mari (LLM) specializate sau modificate, atacatori cu cunoștințe tehnice minime pot genera cod malițios complex.
-
Phishing ultra-personalizat: IA poate analiza profilurile de social media ale unei ținte pentru a crea mesaje de tip phishing atât de convingătoare, încât sunt aproape imposibil de distins de comunicările oficiale.
-
Malware polimorfic: Algoritmii pot rescrie codul unui virus în timp real pentru a evita detectarea de către programele antivirus tradiționale, astfel încât își schimbă „semnătura” la fiecare infectare.
2. Atacurile de tip „deepfake” și ingineria socială
În 2026, atacurile nu mai vizează doar software-ul, ci și psihologia umană. Tehnologia Deepfake a atins un nivel de perfecțiune care permite atacatorilor să simuleze vocea sau chipul unui director general (CEO) în timpul unei conferințe video, care solicită transferuri de fonduri urgente.
3. Vulnerabilitatea „otrăvirii datelor” (Data Poisoning)
Sistemele de apărare bazate pe IA sunt, la rândul lor, ținte. Atacatorii folosesc tehnici de Data Poisoning, prin care introduc date eronate în seturile de antrenament ale algoritmilor de securitate.
Rezultatul? Un sistem de apărare care învață, în mod eronat, să ignore anumite tipuri de atacuri sau să identifice traficul malițios ca fiind legitim. Este echivalentul digital al mituirii unui paznic pentru a privi în altă parte.
4. Apărarea augmentată: Singura soluție de supraviețuire
În ciuda amenințărilor, IA este și cel mai puternic aliat al „pălăriilor albe” (white-hat hackers). Firmele de securitate cibernetică utilizează acum sisteme de analiză comportamentală care pot detecta anomalii pe care ochiul uman le-ar rata:
-
Detecție proactivă: IA poate simula milioane de scenarii de atac asupra unei rețele pentru a găsi vulnerabilități înainte ca acestea să fie exploatate.
-
Răspuns automatizat: În momentul în care un atac este detectat, IA poate izola segmentele infectate ale rețelei în microsecunde, limitând daunele mult mai rapid decât orice echipă umană.
5. Dilema etică și cadrul legislativ
În 2026, Uniunea Europeană și alte organisme internaționale au început să implementeze reglementări stricte referitoare la „IA în securitate”. Provocarea rămâne însă una majoră: cum poate Uniunea Europeană reglementa utilizarea IA de către statele suverane sau grupările de criminalitate organizată care nu respectă nicio graniță juridică?
Record de vizitatori la muzeele subordonate Consiliului Județean Cluj
